Despre fericire

Grecii considerau că virtutea se referă la concordanţa dintre scopul pentru care un lucru există şi acţiunea exercitată asupra acestuia. Mai exact , orice lucru pe care îl facem are un scop anume şi nu este la întâmplare. Ei bine, Aristotel se-ntrebă care anume este virtutea omului la care a şi găsit în final un răspuns : practicarea raţiunii! Prin practicarea virtuţii omul ajunge la fericire, iar după cum ştim că virtutea omului este raţiunea, ajungem la concluzia că prin praticarea raţiunii se ajunge la fericire.

Consider că omul, deseori, face o mulţime de lucruri care să-i aducă fericirea, chiar dacă acestea sunt neînsemnate şi nu au un scop anume sau vreo importanță, care nu îl ajută în vreun fel în viaţă să dobândească ceva şi

Robin Williams nu s-a sinucis, a răzbit la lumină

La scurt timp după ce am auzit că Robin Williams s-a stins din viață, mi-am adus aminte de „tragedia în patru tablouri” a lui Marin Sorescu. Da, de Iona, pescarul despre care tot am auzit în liceu, la orele de română. Dar cine să-și mai aducă acum aminte de acest „nebun”? Cine să-l mai țină minte pe acest  om singur, neliniștit, frământat?

Întâmplător, această operă dramatică mi-a căzut în mână când eram în liceu. Am citit-o, altfel uitam și eu. Am recitit-o. Mi s-a întipărit bine în memorie, mi-a plăcut, mi-am regăsit unele părți ale minelui în pescarul Iona: incapabil să se bucure de „fâțele” din năvodul său, sătul de întâmplările mărunte ale fiecărei zi, veșnic nemulțumit, carănd tot timpul în spate năzuința de a prinde „peștele cel mare”, de-ai apărea în viață un declanșator care să schimbe totul.